DELIR FISCAL: În 2021, salariile bugetarilor și pensiile vor depăși veniturile fiscale ale țării

Site-ul cursdeguvernare.ro publică o analiză din care rezultă că în 2021, pentru prima dată în istoria fiscală a României, salariile bugetarilor și pensiile (mai ales cele nesimțite) vor depăși veniturile fiscale ale țării.

Analiza se bazează pe datele statistice certe ale Comisiei Europene în ultimul sfert de veac, alături de evaluările pe anii 2020 și 2021, potrivit raportărilor estimative ale cheltuielilor și scăderea PIB determinată de criza Covid-19 pe cei doi ani.

Avem așadar o imagine clară a evoluției veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu salariile din sectorul public și cu costurile de asistență socială (în procent covârșitor pensii de toate felurile) în același interval de timp. Se văd, pe ani, nu doar cheltuielile cu salariile publice și cu pensiile ale statelor, ci și veniturile fiscale din care se plătesc aceste salarii și pensii. Care venituri, sunt cam pe ducă, copleșite de delirul fiscal din ultimii ani.

Datele au fost agregate și interpretate de Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen și fost președinte al Consiliului Fiscal.

UNU: Comisia Europeană a luat în calcul (pentru estimarea cheltuielilor și scăderea PIB determinată de criza Covid-19 pe anii 2020 și 2021), creșterea pensiilor cu 40%. Această creștere este Lege și așteaptă promulgarea președintelui Iohannis. Legea a fost contestată la Curtea Constituțională, care a decis să o discute în data de 26 noiembrie (cu 10 zile înainte de alegeri). Atunci judecătorii CCR se vor pronunța dacă o Lege care nu are atașate sursele de finanțare este constituțională sau nu.

DOI: Comisia ia în calcul și celelalte Legi aflate la promulgare, de creștere a salariilor personalului bugetar (cei 2.000 de lei lunar la profesorii care lucrează în perioada Covid, suplimentele pentru medici, cei 2.000 de lei lunari pentru polițiști locali și tot felul de alte stimulente de criză pentru personalul din sectorul public șamd)

TREI: În 1995 (cu fosta economie comunistă spulberată de lipsa de competitivitate și de piețe, cu mii de fabrici închise și mii de întreprinderi aflate în degringoladă), salariile din sfera publică reprezentau 6,7% din PIB, pensiile reprezentau 9,2% din PIB, iar veniturile fiscale reprezentau 27,8% din PIB;

În 2020, salariile publice costă 12,45% din PIB, pensiile de toate felurile urcă la 13,42% din PIB, iar veniturile fiscale (admițând că ele chiar vor putea fi plătite de companiile care beneficiază de amânare), se situează la 26,4% din PIB.

CU ALTE CUVINTE, TOATE veniturile fiscale sunt, în 2020, cheltuite aproape exclusiv pe salariile din sectorul public și pe pensiile de toate felurile.

Dacă toate stimulentele și creșterile salriale vor fi aprobate, în 2021, se va atinge apogeul istoric: salariile publice (12,2%) și pensiile (15,2%) vor însuma 27,5% din PIB – în timp ce veniturile fiscale sunt estimate a fi 26,7% din PIB.

CARE SUNT PROBLEMELE?

Simplu: Politicile prociclice ale României în ultimii 4 ani – împotriva cărora au insistat toți economiștii lucizi –, au făcut ca impozitele să scadă în plină creștere economică, cu asentimentul candid al mediului de afaceri.

Dar avenit CRIZA COVID-19 și a pleznit la buzunare ECONOMIA. Așa că nu mai există ”spațiu fiscal” pentru ajutarea economiei în cădere, fapt care a dus la situația în care România n-a mai putut stimula economia pe cât ar fi avut aceasta nevoie, sau pe cât au făcut-o alte state.

Guvernul anului 2021 (care va fi fiind acela) NU are voie să crescă taxele și impozitele. Pentru o economie aflată la podea, creșterea fiscalității chiar în momentul în care încearcă să se ridice e moarte curată.

Dimpotrivă, în asemenea momente, fiscalitatea trebuie să scadă. Dar problema fiscalității României este că nu mai are unde să scadă, pentru că a fost retezată chiar în anii de boom.

Iar guvernul va trebui să chletuiască veniturile fiscale nu doar pentru salariile publice și pensii: ci și pentru celelalte necesități ale sferei publice – cum sunt cheltuielile din Educație și Sănătate, altele decât cele salariale. Ba, chiar și pentru investiții de dezvoltare.

ANALIZA de pe site-ul cursdeguvernare.ro concluzionează că România mai are o singură șansa: ATRAGEREA DE FONDURI EUROPENE.

Prin urmare, nu ne mai rămâne decât cartea banilor gratuiți. Dar, pentr asta, va trebui să se regândească mecanismele de absorbție care au fost gripate ani de zile de birocratie, corupție, incompetență și lipsă de voință politică.

Și de puțină sabotare a dezvoltării României.

Adauga comentariu